Limba oficială a Indoneziei: Bahasa Indonezia explicată

Bahasa Indonesia este limba oficială a Indoneziei. Cunoașterea acestei limbi este importantă indiferent dacă călătoriți, studiați sau faceți afaceri, deoarece este limba comună utilizată în guvern, școli, mass-media și contracte în întreaga țară. Un pic de indoneziană ajută foarte mult în arhipelag.

Răspuns rapid: Care este limba oficială a Indoneziei?

Bahasa Indonesia este limba oficială a Indoneziei, stabilită prin articolul 36 din Constituția din 1945. Aceasta utilizează alfabetul latin și funcționează la nivel național în guvern, educație, mass-media, afaceri și servicii publice. Este reciproc inteligibilă cu malaeza și servește drept lingua franca unificatoare a Indoneziei.

Pentru o imagine de ansamblu, consultați datele-cheie de mai jos, apoi continuați pentru istorie, utilizare și comparații cu malaeza.

Limba indoneziană apare peste tot în viața de zi cu zi: anunțuri în aeroporturi și gări, știri la televiziunea națională, manuale școlare și examene, formulare bancare, rețete medicale și indicatoare rutiere standardizate. Cărțile de identitate, certificatele de naștere, dosarele în instanță și dezbaterile parlamentare sunt în indoneziană. Magazinele afișează meniuri și chitanțe în indoneziană, iar companiile folosesc această limbă pentru memoriile interne și pentru logistica între insule. Chiar și atunci când doi indonezieni vorbesc acasă limbi locale diferite, ei trec la indoneziană în contexte mixte, cum ar fi seminarii universitare, reuniuni oficiale și piețe online. Întreprinderile străine pregătesc de obicei o versiune indoneziană a acordurilor alături de un text în limba străină, asigurându-se că ambele părți au o formulare comună, recunoscută din punct de vedere juridic. Pe scurt, indoneziana este limba pe care o veți întâlni pe stradă, în sala de clasă și la ghișeu, fiind instrumentul esențial de comunicare între numeroasele insule și culturi ale Indoneziei.

Date esențiale dintr-o privire

• Numele: Bahasa Indonesia (indoneziană)
• Statut juridic: Limba oficială în Constituția din 1945 (articolul 36)
• Domenii principale: Guvern, educație, mass-media, afaceri, servicii publice
• Grafie: Alfabet latin
• Relația cu malaeza: strâns legată; în mare parte inteligibilă reciproc
• Ponderea vorbitorilor: Peste 97% pot vorbi indoneziană (2020)
• În școli: Predată la nivel național ca mediu de instruire și disciplină

De ce a fost aleasă indoneziana ca limbă națională și oficială

Indoneziana a fost aleasă pentru a uni o țară diversă, cu sute de grupuri etnice și de limbi. Aceasta funcționa deja ca o lingua franca neutră bazată pe malay în porturi, piețe și administrație. Alegerea acesteia a evitat favorizarea celui mai mare grup etnic și a oferit o punte accesibilă între comunități.

A contat și caracterul practic. Indoneziana are o morfologie relativ simplă, o ortografie coerentă și nu are niveluri de vorbire ierarhice complexe. Acest lucru a făcut-o potrivită pentru educația de masă și comunicarea clară între regiuni. În schimb, javaneza, deși este vorbită pe scară largă, are niveluri onorifice stratificate care pot fi dificile pentru cei care nu sunt vorbitori nativi și pot semnala ierarhia socială în moduri pe care noua republică dorea să le simplifice.

Un exemplu concret este școlarizarea: un copil din Aceh, un altul din Sulawesi și un profesor din Java pot folosi limba indoneziană pentru a participa la o singură programă și pentru a susține examene standardizate. Această alegere a contribuit la lansarea campaniilor de alfabetizare și a presei naționale după independență. Secțiunile de mai jos prezintă modul în care angajamentul tinerilor din 1928, Constituția din 1945 și realitățile demografice au consolidat rolul limbii indoneziene.

Angajamentul tinerilor din 1928 și independența în 1945

În 1928, tinerii naționaliști au declarat Jurământul tineretului cu trei piloni: o patrie, o națiune și o limbă - indoneziana. limba "indoneziană" a fost aleasă pornind de la o bază malaeză, deoarece limba malaeză făcea deja legătura între comunități în comerț și educație și nu era legată de un singur grup etnic dominant, aliniindu-se astfel obiectivelor de unitate ale mișcării de independență.

Atunci când Indonezia și-a proclamat independența în 1945, articolul 36 din Constituție a afirmat indoneziana ca limbă națională, deschizând calea pentru standardizarea ortografiei și gramaticii. Printre etapele-cheie se numără ortografia van Ophuijsen (1901) în timpul administrației olandeze, reforma ortografică Soewandi (1947) la începutul republicii și sistemul ortografic îmbunătățit din 1972 care a armonizat utilizarea modernă. Acești pași au creat un standard coerent și învățabil pentru școli, mass-media și legislație.

De ce nu javaneză? Demografie și neutralitate

Iavaneza este cea mai importantă limbă locală, dar oficializarea ei risca să genereze percepția unei dominații politice și culturale a iavanesei. Indoneziana a oferit neutralitate, semnalând faptul că noul stat aparține în egală măsură vorbitorilor din Sumatra, Java, Kalimantan, Sulawesi, Papua și nu numai. Acest lucru a ajutat limba să servească drept o platformă comună, mai degrabă decât un simbol al unui singur grup.

Au existat și motive practice. Javaneza are mai multe niveluri de vorbire (krama, madya, ngoko) care codifică ierarhia, în timp ce morfologia mai simplă și registrul mai plat al indonezianei sunt mai ușoare pentru școlarizarea în masă și administrația publică. Sensibilitățile legate de rang și politețe pot fi exprimate în indoneziană prin vocabular și ton, fără modificări gramaticale complexe. În prezent, mulți oameni sunt bilingvi: folosesc limba javaneză sau o altă limbă regională acasă și indoneziana la școală, la locul de muncă și în comunicarea în grupuri mixte, o realitate analizată în secțiunile următoare.

Unde și cum este folosită indoneziana în prezent

Indoneziana stă la baza guvernului, a legislației și a serviciilor publice. Legile, ședințele de judecată, cărțile de identitate, permisele de conducere și semnalizarea standardizată utilizează indoneziana pentru a asigura accesul egal în toate provinciile. Ministerele publică regulamente și formulare în indoneziană, iar funcționarii publici corespund în standardul național pentru a evita ambiguitatea.

Educația se bazează pe limba indoneziană ca mediu de instruire de la școala primară până la învățământul secundar, manualele, examenele și evaluările naționale fiind redactate în limba indoneziană standardizată. Universitățile predau în indoneziană pentru multe programe, chiar și atunci când acestea includ literatură în limba engleză, asigurând o înțelegere largă și rezultate coerente ale învățării.

Mass-media și cultura utilizează indoneziana pentru a ajunge la publicul național. Televiziunea de știri, radioul național, platformele de streaming și editurile produc conținut în indoneziană standardizată, în timp ce filmele și muzica pot îmbina gustul regional prin accente sau vocabular. Etichetele produselor, manualele de siguranță și reclamele apar în indoneziană, astfel încât consumatorii de pretutindeni să le poată înțelege.

În afaceri, indoneziana este limba standard pentru operațiunile între insule, asistența pentru clienți și documentație. Companiile furnizează de obicei versiuni indoneziene ale contractelor, inclusiv ale celor cu părți străine, pentru a se conforma reglementărilor și a reduce litigiile. De la anunțurile din aeroporturi la asistența prin chat pentru comerțul electronic, limba indoneziană asigură funcționarea fără probleme a serviciilor pe numeroasele insule ale Indoneziei.

Guvern, legislație și servicii publice

Legislația, procedurile judiciare și corespondența oficială sunt redactate în indoneziană pentru a menține claritatea și securitatea juridică. Documentele de identitate, certificatele de naștere și de căsătorie, declarațiile fiscale și informațiile privind alegătorii sunt emise în indoneziană. Indicatoarele publice - indicații rutiere, avize de siguranță și avertismente în caz de dezastre - utilizează formulări standardizate pentru a se asigura că toți locuitorii și vizitatorii înțeleg instrucțiunile.

Un exemplu concret de standardizare care previne neînțelegerile este reglementarea traficului interprovincial: aceiași termeni indonezieni pentru "sens unic", "cedează trecerea" și "limită de viteză" apar din Sumatra până în Papua, reducând astfel numărul accidentelor datorate formulărilor inconsecvente. Pentru acordurile care implică entități străine, versiunile indoneziene sunt necesare alături de alte limbi, ajutând instanțele să interpreteze responsabilitățile și garanțiile fără ambiguități în cazul în care apar dispute.

Educație și publicații academice

Indoneziana este limba de predare în școlile publice din întreaga țară. Programele școlare, manualele, lucrările de examen și evaluările naționale sunt redactate în indoneziană standardizată, astfel încât elevii din regiuni diferite studiază același conținut. Un elev care se mută de la Ambon la Bandung se poate alătura unei clase fără a schimba limba sau programa.

La universități, practicile de publicare variază în funcție de domeniu: revistele de drept, educație și științe sociale publică adesea în indoneziană, în timp ce ingineria și medicina pot utiliza atât indoneziana, cât și engleza pentru a ajunge la publicul global. Formarea în limba indoneziană universitară sprijină alfabetizarea și mobilitatea; de exemplu, o teză poate fi scrisă în indoneziană cu un rezumat în engleză, permițând atât evaluarea locală, cât și vizibilitatea internațională.

Mass-media, cultură și afaceri

Televiziunea națională, radioul, ziarele și principalele canale online se bazează pe limba indoneziană standardizată pentru a ajunge la întreaga țară. Publicitatea, etichetele produselor, manualele de utilizare și interfețele aplicațiilor sunt furnizate în indoneziană, ajutând consumatorii să compare produsele și să urmeze instrucțiunile de siguranță, indiferent de limba lor locală.

Lucrările de creație îmbină frecvent gustul regional - dialogul poate include termeni sau accente locale - rămânând în același timp ușor de înțeles. În afaceri, limba indoneziană eficientizează logistica între insule și asistența pentru clienți: un depozit din Surabaya, un curier din Makassar și un client din Medan coordonează expedierile, facturile și politicile de returnare în limba indoneziană, asigurând operațiuni coerente și calitatea serviciilor.

Ce limbă se vorbește în Jakarta?

Indoneziana este limba oficială și de lucru în administrația, școlile, instanțele și mediul de afaceri din Jakarta. Birourile guvernamentale, spitalele și băncile funcționează în indoneziană, iar școlile o folosesc pentru instruire și examene. De asemenea, indicatoarele publice, anunțurile din mijloacele de transport și mass-media folosesc în mod implicit indoneziana.

Pe stradă, veți auzi indoneziană colocvială influențată de betawi și multe limbi regionale datorită migrației. Oamenii trec adesea de la vorbirea indoneziană informală la cea regională cu prietenii și familia. Sfat practic: învățați salutul indonezian politicos și frazele de serviciu; în birouri și magazine, o indoneziană clară este așteptată și apreciată, chiar dacă conversația de zi cu zi sună mai casual.

Numărul vorbitorilor și realitatea multilingvă

Majoritatea indonezienilor sunt poligloți. Peste 97% dintre persoane au declarat că pot vorbi indoneziana în 2020, ceea ce reflectă decenii de școlarizare și mass-media la nivel național. Mulți au învățat mai întâi o limbă regională acasă și au învățat indoneziana la școală, folosind-o pentru comunicare, administrație și muncă.

Schimbul de coduri este frecvent: cineva poate saluta într-o limbă locală, poate trece la indoneziană pentru rezolvarea problemelor și poate folosi cuvinte împrumutate din engleză pentru tehnologie sau finanțe. În centrele urbane, indoneziana este mai des utilizată zilnic la locul de muncă, în universități și în servicii, în timp ce comunitățile rurale se bazează mai mult pe limbile locale la domiciliu și în interacțiunile de vecinătate, trecând la indoneziană pentru sarcinile formale.

Mass-media, platformele sociale și comerțul electronic sporesc expunerea la limba indoneziană, sporind nivelul de cunoaștere a limbii în toate grupele de vârstă. Școlile consolidează alfabetizarea prin manuale în limba indoneziană și evaluări standardizate, ajutând elevii să se deplaseze între regiuni și să susțină examene naționale. Această competență generalizată în limba indoneziană sprijină coeziunea națională pentru viața publică și piețe, permițând în același timp oamenilor să păstreze identitățile, artele și tradițiile locale în limbile lor regionale.

Bilingvismul cu limbile javaneză, sundaneză și alte limbi regionale

Utilizarea limbii de acasă și a limbii publice diferă adesea. O familie din Yogyakarta poate folosi limba javaneză la masă, dar trece la indoneziană cu profesorii, personalul medical și birourile guvernamentale. Schimbul de coduri are loc în mod natural, indoneziana oferind termeni comuni pentru birocrație, știință sau tehnologie.

Mass-media reflectă acest amestec: Talk-show-urile TV și creatorii YouTube folosesc indoneziana pentru a atinge un public larg, dar presară umor sau vocabular regional. Un scenariu tipic este sosirea unui curier la o casă din Java de Vest: salutul poate fi în sundaneză, confirmarea livrării în indoneziană, iar o glumă într-un amestec de ambele - păstrând identitatea locală și rămânând în același timp accesibil.

Rata de fluență și de utilizare (recensământul din 2020)

Până în 2020, peste 97% dintre indonezieni au declarat că pot vorbi indoneziana, dar mulți au învățat-o ca a doua limbă prin intermediul școlii și al mass-media. Aceasta înseamnă că nivelul de înțelegere la nivel național este ridicat, chiar și acolo unde limbile locale predomină în mediul familial. Ponderea celor care vorbesc indoneziana ca primă limbă este mult mai mică - aproximativ o cincime - ceea ce evidențiază fundamentele multilingve ale țării.

Tiparele zilnice diferă: în orașele mari, indoneziana este folosită la școală, la serviciu și în transportul public, în timp ce în zonele rurale limbile locale pot domina conversațiile informale și evenimentele comunitare. Programele actuale de alfabetizare și de educație a adulților continuă să consolideze cititul și scrisul în indoneziană, asigurând că informațiile oficiale, îndrumările în materie de sănătate și alertele de urgență sunt înțelese pe scară largă.

Indoneziană vs. malaeză: asemănări și diferențe

Indoneziana și malaeza au origini comune și sunt în mare parte inteligibile reciproc în conversațiile de zi cu zi. Ambele folosesc o gramatică similară și un vocabular comun. Drumurile separate de standardizare din Indonezia și Malaezia/Brunei au produs diferențe în ceea ce privește ortografia, cuvintele împrumutate preferate și registrele formale, dar vorbitorii se descurcă de obicei cu dificultăți minime.

Contrastele ortografice și de vocabular sunt frecvente: indoneziană uang vs. malaeziană wang (bani), sepeda vs. basikal (bicicletă), bus/bis vs. bas (autobuz), kantor vs. pejabat (birou). Indoneziana tinde să reflecte unii termeni cu influență olandeză din punct de vedere istoric (kantor), în timp ce malaeziana arată mai multă influență engleză în anumite domenii (telefon bimbit pentru telefonul mobil, în timp ce indonezienii spun ponsel sau HP). Pentru cursanți, expunerea la ambele standarde îmbunătățește înțelegerea reciprocă.

În practică, călătorii și studenții pot citi semne, știri și meniuri peste granițe fără probleme. Textele juridice sau academice formale prezintă diferențe mai mari în terminologie și stil, dar contextul clar și rădăcinile comune mențin nivelul ridicat de înțelegere.

Inteligibilitate reciprocă și origini comune

Malay a servit timp de secole ca lingua franca maritimă în Asia de Sud-Est, facilitând comerțul din Sumatra până în Borneo și Peninsula Malay. Indoneziana a apărut din această bază malaeză, astfel încât cele două împărtășesc structuri gramaticale, pronume și vocabular de bază, permițând conversația fără studierea prealabilă a celuilalt standard.

Mass-media transfrontalieră ilustrează acest lucru: mulți indonezieni pot urmări clipuri de știri malaeziene sau emisiuni de varietăți bruneiene, iar malaezienii înțeleg adesea filmele și cântecele indoneziene. Accentele și o mână de cuvinte diferă, dar poveștile și informațiile rămân accesibile publicului larg.

Diferențe de ortografie, vocabular și registru

Standardizarea separată a creat contraste notabile. Exemplele includ uang indoneziană vs. wang malaeziană (bani), kereta în malaeziană înseamnă mașină, în timp ce indoneziana folosește mobil, și sepeda indoneziană vs. basikal malaeziană (bicicletă). Cuvintele împrumutate reflectă istorii diferite: Indoneziana kantor (birou) provine din olandeza kantoor; malaeziana pejabat este influențată de utilizarea mai largă a malaeziei și de cultura administrativă engleză.

Acordul ortografic din 1972 a promovat convergența (de exemplu, tj → c, dj → j), facilitând citirea între standarde. Rămân diferențe în registrele formale și informale - indoneziana folosește adesea ponsel sau telepon genggam, în timp ce malaeziana preferă telefon bimbit. Cu toate acestea, vorbirea de zi cu zi rămâne foarte inteligibilă dincolo de frontiere.

Limbile oficiale ale Brunei, Indoneziei și Malaeziei

Limba oficială a Brunei este malay. Limba oficială a Indoneziei este indoneziana (Bahasa Indonesia). Limba oficială a Malaeziei este malay (Bahasa Malaysia).

Engleza este utilizată pe scară largă în Brunei pentru afaceri și educație, iar multe persoane din regiune navighează între malaeziană, indoneziană și engleză, în funcție de context. Munca transfrontalieră, mass-media și călătoriile încurajează alegerile lingvistice flexibile și pragmatice în viața de zi cu zi.

O scurtă istorie și cronologie a limbii indoneziene

Malaezia veche a funcționat ca o limbă comercială în întreaga Asie de Sud-Est insulară, transportând texte religioase, juridice și comerciale între porturi. Sub administrația colonială, alfabetul latin a devenit proeminent, culminând cu ortografia van Ophuijsen din 1901, care a stabilit primele norme ortografice pentru materialele tipărite și pentru școlarizare.

Naționaliștii au îmbrățișat o "indoneziană" bazată pe malaeziană în angajamentul tinerilor din 1928, iar Constituția din 1945 a stabilit-o ca limbă a noului stat. Prima republică a introdus ortografia Soewandi (1947), simplificând formularele pentru educația de masă. În 1972, Sistemul ortografic îmbunătățit a rafinat convențiile, aliniind ortografia indoneziană mai strâns cu fonologia și îmbunătățind lizibilitatea.

Aceste repere au permis campanii de alfabetizare în masă, manuale standardizate și mass-media naționale, ajutând cetățenii din insule diferite să împărtășească informații și educație. Cronologia pe scurt: Malay-ul vechi ca lingua franca; 1901 ortografia van Ophuijsen; 1928 angajamentul tinerilor; 1945 statutul constituțional; 1947 reforma ortografică; 1972 reforma ortografică - punerea bazelor limbii indoneziene moderne utilizate astăzi.

De la malaeza veche la Bahasa Indonesia modernă

Malay-ul vechi a legat comercianții și comunitățile din arhipelag, răspândindu-se prin inscripții, texte religioase și comerț portuar. În perioada colonială, alfabetul latin a devenit standard pentru administrație și învățământ, făcând limba mai ușor de tipărit și de predat la scară largă.

După independență, Indonezia a consolidat gramatica și ortografia în programe, mass-media și administrație. O etapă importantă a fost reforma ortografică din 1972, care a simplificat ortografia și a susținut un standard modern, ușor de învățat, pentru educația la nivel național și comunicarea publică.

Cuvinte împrumutate și surse lexicale

Indoneziana împrumută vocabular din sanscrită (religie, cultură), arabă (religie, administrație), olandeză și portugheză (drept, comerț, guvernare), engleză (știință, tehnologie) și limbi regionale (flora locală, mâncare, artă). Exemplele includ budaya (cultură, sanscrită), kamar (cameră, portugheză), kantor (birou, olandeză) și ponsel (telefon mobil, influență engleză).

Pe măsură ce apar noi domenii, indoneziana se adaptează prin inventarea de termeni sau prin adoptarea de cuvinte internaționale cu ortografie locală, cum ar fi teknologi, internet și vaksin. Acest lexicon stratificat ajută limba să acopere știința și afacerile moderne, păstrând în același timp legăturile cu istoria și cunoștințele locale.

Politici și reglementări (inclusiv Regulamentul prezidențial nr. 63 din 2019)

Cadrul juridic al Indoneziei începe cu articolul 36 din Constituția din 1945, care desemnează indoneziana ca limbă națională. Legea nr. 24 din 2009 detaliază utilizarea acesteia în contexte oficiale, educație, mass-media și informații despre produse. Regulamentul prezidențial nr. 63 din 2019 oferă detalii de punere în aplicare pentru comunicarea și documentația publică.

În practică, aceasta înseamnă că organismele guvernamentale utilizează indoneziana pentru legi, decrete, corespondență și servicii. Semnalizarea publică, documentele de identitate și portalurile oficiale trebuie să fie în indoneziană. Companiile trebuie să furnizeze versiuni indoneziene ale instrucțiunilor de utilizare, etichetelor și informațiilor privind siguranța, iar acordurile cu părți străine necesită o versiune indoneziană pentru a asigura claritatea juridică. Un contract de investiții străine, de exemplu, este adesea redactat atât în indoneziană, cât și într-o altă limbă, astfel încât orice litigiu să poată fi soluționat folosind un text recunoscut fără echivoc de instanțe.

Aceste norme pun accentul pe incluziune și certitudine juridică: cetățenii ar trebui să aibă acces la informații esențiale într-o limbă înțeleasă la nivel național, iar întreprinderile beneficiază de standarde coerente de documentare în toate provinciile.

2019 Regulamentul prezidențial nr. 63 privind utilizarea limbii

Regulamentul specifică limba indoneziană în serviciile publice, informațiile despre produse, publicitate și semnalizare, inclusiv în nodurile de transport și facilitățile guvernamentale. Acesta clarifică faptul că manualele, garanțiile și avizele de siguranță trebuie să fie disponibile în indoneziană, astfel încât consumatorii din întreaga țară să le poată înțelege.

De asemenea, se solicită versiuni indoneziene ale acordurilor care implică entități străine. Într-un scenariu real, o societate mixtă producătoare de dispozitive medicale a emis contracte și manuale bilingve; atunci când a apărut o cerere de rechemare a unui dispozitiv, documentele indoneziene ofereau un limbaj clar privind răspunderea și procedurile, reducând litigiile și accelerând conformitatea la nivel național.

Baza constituțională și juridică

Ierarhia este clară: Constituția din 1945 (articolul 36) stabilește indoneziana ca limbă națională; Legea nr. 24/2009 stabilește domeniile și obligațiile; Regulamentul prezidențial nr. 63/2019 și normele conexe pun în aplicare detaliile practice. Împreună, acestea ghidează modul în care instituțiile comunică și educă în limba indoneziană.

Agențiile guvernamentale, școlile și companiile trebuie să utilizeze indoneziana pentru documentele oficiale, servicii și informații publice. Punerea în aplicare implică, de obicei, supravegherea administrativă, cerințele în materie de achiziții publice și controalele de conformitate - de exemplu, asigurarea că etichetele produselor și semnalizarea publică includ indoneziana standardizată pentru a proteja consumatorii și călătorii.

Un peisaj lingvistic mai larg: peste 700 de limbi în Indonezia

Indonezia adăpostește peste 700 de limbi indigene, răspândite în comunități mari și insule mici. Urbanizarea, școlarizarea în limba indoneziană, migrația și mass-media încurajează o trecere treptată la indoneziană în viața publică, în timp ce multe familii păstrează limbile locale acasă și în cadrul ceremoniilor.

Echilibrarea obiectivelor multilingve înseamnă sprijinirea limbii indoneziene pentru accesul național și, în același timp, cultivarea limbilor regionale ca patrimoniu cultural și identitate comunitară. Proiectele de documentare produc dicționare și colecții de povești, școlile dezvoltă cititori în limbile locale, iar emisiunile radio comunitare păstrează cântecele și istoriile orale alături de știrile indoneziene.

Administrațiile locale și Agenția de dezvoltare lingvistică colaborează cu universitățile și cu bătrânii pentru a înregistra vocabularul, gramatica și povestirile tradiționale. Un exemplu intergenerațional este reprezentat de cluburile lingvistice de weekend, unde bunicii îi învață pe copii povești populare și conversații de zi cu zi, însoțite de glosare în limba indoneziană, astfel încât cursanții să facă legătura între cele două lumi. Această combinație păstrează limbajul local, asigurând în același timp participarea tuturor la educația și serviciile naționale.

Amenințarea limbilor și eforturile de conservare

Multe limbi mai mici se confruntă cu presiunea migrației, a căsătoriilor mixte și a dominației limbii indoneziene la locul de muncă și la școală. Cercetătorii și comunitățile evaluează vitalitatea folosind criterii de inspirație internațională, cum ar fi transmiterea intergenerațională, numărul de vorbitori și domeniile de utilizare, pentru a prioritiza revitalizarea.

Agenția pentru Dezvoltarea Limbii sprijină documentația, dicționarele și materialele școlare și colaborează cu comunitățile pentru revitalizare. Un proiect ar putea înregistra poveștile bătrânilor, publica o broșură bilingvă și găzdui cursuri extrașcolare. Un pas concret pe care îl poate face orice comunitate este crearea unor glosare cu imagini simple, atât în limba locală, cât și în indoneziană, pentru a fi utilizate în grădinițe și acasă.

Întrebări frecvente

Care este limba oficială a Indoneziei?

Bahasa Indonesia este limba oficială, astfel cum se prevede în Constituția din 1945. Aceasta utilizează alfabetul latin și este limba comună a guvernului, educației, mass-mediei și serviciilor publice din întreaga țară.

Când a devenit indoneziana limba oficială?

După independență, indoneziana a fost declarată limbă națională în Constituția din 1945. Jurământul tinerilor din 1928 declarase deja "indoneziana" drept limba unității naționale.

De ce a fost aleasă indoneziana în locul iavanesei?

Indoneziana oferea neutralitate față de grupurile etnice și era deja o lingua franca răspândită. De asemenea, este mai simplu de predat la scară largă, în comparație cu nivelurile ierarhice de vorbire ale javanezei.

Este indoneziana la fel ca malaeza?

Acestea au origini comune și sunt în mare parte inteligibile reciproc. Rămân diferențe în ceea ce privește ortografia, cuvintele împrumutate preferate și o parte din vocabular, dar majoritatea conversațiilor de zi cu zi sunt înțelese dincolo de granițe.

Ce limbă se vorbește în Jakarta?

Indoneziana este limba oficială și de lucru în administrație, școli și afaceri. Pe stradă, oamenii folosesc adesea indoneziana colocvială, influențată de betawi și de alte limbi regionale.

Câte limbi se vorbesc în Indonezia?

Indonezia are mai mult de 700 de limbi. Indoneziana este limba națională comună, în timp ce limbile regionale se răspândesc în case, în cultură și în mass-media locală.

Ce procent din indonezieni vorbesc indoneziana?

Peste 97% au raportat că pot vorbi indoneziana în 2020. Mulți au învățat-o ca a doua limbă prin intermediul școlii și al mass-mediei naționale.

Ce prevede Regulamentul prezidențial nr. 63 din 2019?

Acesta impune utilizarea limbii indoneziene în serviciile publice, în semnalistică și în informațiile despre produse și impune versiuni indoneziene ale acordurilor care implică părți străine. Scopul este claritatea, accesul și securitatea juridică.

Care sunt limbile oficiale ale Brunei, Indoneziei și Malaeziei?

Limba oficială a Brunei este malay, cea a Indoneziei este indoneziana, iar cea a Malaeziei este malay. Engleza este, de asemenea, utilizată pe scară largă în Brunei și în mediul de afaceri și educațional regional.

Concluzii

Bahasa Indonesia este limba oficială a Indoneziei și liantul vieții publice cotidiene. Înrădăcinată în Jurământul tinerilor din 1928 și consacrată în Constituția din 1945, aceasta stă la baza guvernului, școlilor, mass-media, afacerilor și serviciilor publice. Peste 97% dintre indonezieni o pot vorbi, permițând mobilitatea între insule și înțelegerea comună.

Regulamente precum Legea nr. 24/2009 și Regulamentul prezidențial nr. 63/2019 garantează că documentele, semnalizarea și informațiile pentru consumatori sunt accesibile în indoneziană. În același timp, sute de limbi regionale continuă să existe în case, în artă și în mass-media locală, reflectând bogata diversitate culturală. Pentru călători, studenți și profesioniști, învățarea salutului indonezian de bază și a frazelor de serviciu face ca interacțiunile zilnice să fie mai ușoare și mai satisfăcătoare în întregul arhipelag.